marți, 27 iulie 2010

Cazare în Bănița

         Pensiunea Drăgan     tel. 0749 646030/ 0720080476

 , situată în Băniţa, lângă DN66-E79, zona Botani. Vezi si harta interactiva a Banitei






Pensiunea ,,La Nicolae ''    ( http://www.lanicolae.ro/) tel. 0788 390131 , este situată în Băniţa, lângă DN66-   E79, zona Botani. Vezi si harta interactiva a Banitei

Banita


Hanul Boleştilor , tel 0254 778240,este situat la iesirea din localitatea Băniţa ,spre Deva, lângă DN66-E79, zona Crivadia. Vezi si harta interactiva a Banitei

Hanul Bolestilor
Sursa fotografiei: aici
 Pentru o mai bună localizare vezi și Harta interactivă a Băniței în partea de jos a blogului.

marți, 20 iulie 2010

Ziua Băniței

       Cu ocazia nedeii de Sf. Ilie , in ultimii 4 ani, au fost organizate Zilele Băniței (mai exact Ziua Băniței).
 In fiecare an se organizeaza un spectacol de muzică populară la care nu lipsesc invitați din cadrul administrației județene și mass mediei.  Spectacolul se incheie la orele 24 cu un foc de artificii. 
      In acest an din lista invitaților fac parte: Mircea Moloț (Președintele CJ Hunedoara), Crăciun Maria , formația Nesu din Hațeg, Robert Târnoveanu, Frații Plotogea și Văru' Săndel. Sponsori: Cariera Bănița, Pensiunea ,,La Nicolae'' și Primăria Bănița.




Scena este gata, mai rămâne să sosească și invitații.



Lumea mai stă la terase, mai consumă o bere, un mic și alte cele până incepe spectacolul.

Nedeia de Sf. Ilie, scurt istoric

    Sărbătoare  face parte din ciclul pastoral celebrat odinioară  în satele româneşti. La origini, "Nedeile" erau urcări pe munte cu semnificaţie magico-mitică. După apariţia creştinismului, hramul bisericilor era socotit a fi "nedeia" satului respectiv. Nedeia pare să aibă legătură cu celebrarea zeului focului şi al soarelui, venerat pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. Prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373. Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul sfânt care a urcat la cer şi trupeşte. Mai mult temut decât iubit, Sântilie, sfânt războinic al calendarului ortodox, a fost învestit de popor cu atributele zeilor tunetelor şi fulgerelor, fiind cel care leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie marchează miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începe la Sângiorz şi se termină la Sânmedru.

luni, 19 iulie 2010

Proiectele de dezvoltare ale comunei Băniţa au fost respinse

Scris in 28 iunie 2010, 23:20 de Marius Mitrache in Actualitate. 42 vizualizari si 3 comentarii.

Aproape toate proiectele pentru Băniţa au fost respinse ca fiind neeligibile.

     Primarul comunei Ionel Burlec se declară dezamăgit şi susţine că a fost dezavantajat şi depunctat pe nedrept, motiv pentru care a şi contestat decizia şi va reintroduce proiectele pentru care aşteaptă finanţare. „Sunt dezamăgit. Avem foarte multe proiecte depuse, dar care ne-au fost respinse. Unul dintre ele este cel depus la Fondul de Dezvoltare Rurală, care viza asfaltarea mai multor drumuri, realizarea unei creşe pentru copii şi a unui festival tradiţional. Am fost depunctaţi pe nedrept pentru că ni s-a spus că nu avem nevoie de creşă. Facem contestaţie şi le depunem în toamnă din nou”, afirmă Ionel Burlec, primar Băniţa.

Plan pentru restaurarea cetăţii Băniţa

Scris in 27 iunie 2010, 19:09 de Marius Mitrache in Eveniment. 46 vizualizari si 2 comentarii.



Cetatea de la Băniţa ar putea fi, în sfârşit, restaurată. Autorităţile locale spun că acest edificiu, aflat în patrimoniul UNESCO, ar putea fi amenajat şi pus în valoare, doar dacă reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara vor reuşi să o preia, odată cu restul cetăţillor dacice din judeţ. „În acest moment lucrăm la un proiect care vizează trecerea complexului Cetăţilor Dacice din judeţul Hunedoara la Consiliul Judeţean. După aceasta urmează să demarăm un proiect comun care să le includă atât pe cele de la Orăştie cât şi acestea de la Băniţa”, afirmă Ionel Burlec, primar Băniţa.

duminică, 18 iulie 2010

Băniţa..cel mai mare potenţial turistic conform unui document guvernamental

de Ioana Morovan HotNews.ro, EurActiv.ro
Joi, 18 septembrie 2008, 18:04 Economie | EuROfonduri


Ministerul Agriculturii a publicat lista comunelor dezvoltate din punct de vedere turistic, in care nu se mai finanteaza infiintarea pensiunilor si lista comunelor cu potential turistic ridicat. Cea de-a doua arata ca esti avantajat la finantare daca infiintezi o pensiune in Sasciori (Alba) sau Bosorod (Hunedoara), care au primit note maxime de la autoritati.

In localitati precum Moeciu, Bran, Costinesti sau Voineasa, in total – 30 de comune, nu se mai accepta infiintarea pensiunilor turistice (vezi documentul atasat – “Comune dezvoltate”).

Echipa de fotbal ,,Cariera Bănița''

Terenul de fotbal Giuleşti Petroşani, scenă de fotbal hazlie şi bună de amintiri


Scris in 27 Martie 2009, 23:55 de Aurel Slabai in Sport. 257 vizualizari si 0 comentarii.


În vasta activitate competiţională de fotbal din Valea Jiului a echipelor din Campionatul municipal Petroşani, organizat de organul de specialitate CMEFS, terenul de fotbal al AS CFR Petroşani, era folosit la maxim de echipele de seniori, juniori şi copii fiind al doilea teren după Jiul corespunzător în deceniile VI – IX al secolului trecut. La buna întreţinere a lui au contribuit conducerea depoului CFR Petroşani, depou fruntaş pe ţară, unde curăţenia, ordinea şi chiar disciplina era aproape militară. Trebuia doar solicitarea să fie făcută din timp la începutul săptămânii şi totul era pregătit (trasat, oameni de ordine, vestiare pregătite, iar la meciuri derby chiar şi o invitaţie la masă pentru jucători, arbitri şi conducători). Dar neavând o tribună şi gard de protecţie, spectatorii şi chiar jucătorii aveau ieşiri indisciplinare, care dacă nu era un observator, ajungea la grave abateri de regulament şi comportare. În anul 1969, ambele echipe erau în topul competiţiei iar la confruntarea lor am fost martor ocular oficial.

Descoperiri arheologice în Bănița

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Bolii.

În peşteră s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. [62]
b) Peştera Ulciorului.

Aici s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni, faza a III-a. [63]

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.).
Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint.
În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului).
Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian. [64]
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului. [65]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol.
În hotarul localităţii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pământ de dimensiuni considerabile.

Fortificaţia are formă patrulateră având 310 / 240 m (7,4 ha). [66]

4. Mine şi cariere.

a) Aici s-au semnalat clădiri şi artefacte romane puse în legătură cu exploatarea pietrei.
După unele informaţii aici s-ar fi spălat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului preţios. [67]

5. Descoperiri monetare.

a) Peştera Bolii.
În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
Tot de aici provine o monedă romană republicană. [68]

Crivadia

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Oanei.
Materialele arheologice recoltate din această peşteră aparţin culturii Coţofeni şi epocii dacice. [195]
b) Peştera de pe Valea Munceilor.
În peşteră s-au descoperit vetre de foc şi artefacte neîncadrate cronologic şi cultural. [196]

2. Vestigii medievale.

a) Turnul-cetate de aici este, prin forma şi dimensiunile sale, deosebit în arhitectura fortificaţiilor medievale din Transilvania. El este ridicat la intrarea în trecătoarea Merişor şi se datează – cel mai devreme – în secolul XV d.Chr. [197]
b) Biserica medievală era construită din lemn şi funcţiona înainte de 1733.

Sursa:¤http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/b.htm

Parc modern în Bănița

       Multă lume a observat că s-a lucrat în a doua parte a anului, mai ales pe toamnă, la zona din jurul primăriei. Aici s-a conturat un parc ce oferă o cu totul altă vedere asupra centrului comunei.
         
       Cum s-a realizat acest parc şi ce cuprinde ?

      Primăria Băniţa a depus un proiect în vederea realizării unui parc în localitate, proiect prin care solicita, normal, finanţare. Fondurile au venit din cadrul ,,Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi- 2008", astfel Primăria a obţinut prin contractul Nr. 244 din 09.10.2008 finanţare în valoare de 431.215,38 lei pentru proiectul ,,Construire şi amenajare parc Băniţa"

Centrul comunei Băniţa, înfrumuseţat cu banii dintr-un proiect de mediu

25.11.2009 Sursa articolului : http://www.ecomunitate.ro/Centrul_comunei_Banita,_%25C3%25AEnfrumusetat_cu_banii_dintr-un_proiect_de_mediu(16768).html

Primaria comunei Banita din judetul Hunedoara a reusit sa înfrumuseteze centrul localitatii cu fonduri obtinute printr-un un proiect de mediu. Însa proiectele de modernizare ale comunei hunedorene nu se opresc aici. Edilii vor sa acceseze si fonduri europene pentru ca sa mai rezolve din problemele comunitatii.


„Am reusit sa câstigam finantare pentru un proiect depus pe Mediu, în valoare de 5 miliarde de lei vechi. Cu aceste fonduri am amenajat un parc cu gazon si pomi ornamentali, am construit o fântâna arteziana, o filigorie si am amplasat stâlpi ornamentali, tobogane pentru copii si bancute”, a declarat primarul comunei, Ionel Burlec. Parcul a fost amenajat în curtea unde se afla Primaria si Caminul Cultural, pentru ca nu a fost identificat un alt teren din proprietatea statului care sa aiba dimensiunile necesare. Proiectul a fost depus anul trecut, a primit aprobare în acest an, iar executia lui a durat doar 6 luni. Si pentru ca vremea a fost destul de frumoasa, edilii au pus deja în functiune fântâna arteziana, care pe timpul noptii este iluminata.

Teren de fotbal, creșă și un festival al tradițiilor locale


Edilii mai au însa si alte planuri de dezvoltare a comunei. „Pe Ordonanta 7 am depus un proiect pentru finantare, în valoare tot de 5 miliarde de lei vechi, pentru a face posibila amenajarea unui teren de fotbal în partea de sus a comunei”, a mai spus primarul Burlec. De asemenea, tot cu fonduri structurale reprezentantii administratiei publice locale din Banita vor sa amenajeze drumul, sa construiasca o cresa si sa puna bazele unui festival al traditiilor momârlanesti. „Am solicitat 2,5 milioane de euro, conform proiectului si sper sa primim finantare. Deja a fost efectuata vizita în teren de catre reprezentantii finantatorului si am trecut cu brio de aceasta etapa”, a mai spus Ionel Burlec.

sâmbătă, 17 iulie 2010

O posibilă așezare civilă dacică în jurul Dealului Cetății de la Bănița/Peștera Bolii

Cercetarea a fost realizată în anul 2001 de către un colectiv condus de Florian Scurtu (GEI-PROSECO Bucuresti) . Epoca Latene, așezare domestică.

Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice. Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).