joi, 29 decembrie 2011

Oameni şi locuri. Vladislav şi Coteşti

         
             Fiecare om îşi pune amprenta asupra locurilor prin trăirea sa fizică şi spirituală. Casa, gospodăria, munca şi relaţiile sale sociale se desfăşoară cu prisosinţă într-un  cadru cu limite volubile, dar întotdeauna în cadrul unei comunităţi cu care se identifică.
             Onomastica şi toponimia  comunei îşi trage seva din istoria locală, regională şi europeană. Onomastica comunei Băniţa indică o varietate a relaţiilor social-economice derulate pe un spaţiu vast de-a lungul a mai bine de un mileniu.
              În momentul de faţă întâlnim circa 110  nume de familie în satele Băniţa, Merişor şi Crivadia. Originea numelor, în plan etimologic, merge până  în perioada antică, iar în plan teritorial, se extinde la nivelul Ţării Haţegului, Văii Jiului, Apusenilor, nordului Transilvaniei, Olteniei şi Moldovei, cu dominarea clară a celor din Ardeal.
             Numele Vladislav are o origine slavă, provenind din slavonul Vladimir ( cu sensul originar de volod - a stapânii, a conduce, a domni, plus mir,,cel ales'', ,,cel uns cu mir''). Acest nume este foarte răspândit în spaţiul central şi est european (Polonia, Ucraina, Rusia). In România numele  a avut o utilizare mai ridicată în perioada medievală, în prezent fiind un nume rar. 
             Toponimul  Coteşti are o origine mai deosebită, fiind la origine, cel mai probabil, o formă turanică sau cumană.  Un trib cuman  s-a aşezat în zona Panoniei, conducătorul său fiind numit Cuthen (Cotean). Acest nume a generat o toponimie bogată în Ungaria şi România (Coteana, Coteasa, Coteşti) sau antroponime (Coteanu).
            Plecând de la cele mai sus amintite am putea considera toponimul Coteşti ca fiind de origine antroponimică (nume de persoană). În acest sens am putea adăuga şi afirmaţia localnicilor că primii locuitori din cătunele Jitoni şi Coteşti ar proveni din Ţara Haţegului, din satul Livadia, comuna Baru.
            Harta militară austriacă elaborată la sf. sec. al XVIII-lea susţine afirmaţia localnicilor că primii locuitori erau aşezaţi în vale, la drum (a se înţelege cătunele Botani, Firma, parţial Corbeoni). Pe actualul stabiliment al cătunului Coteşti nu exista  niciun sălaş. Unii mai sugerează şi o motivaţie socială a stabilirii primilor locuitori, zonă de adăpost, în munţi, în urma unor fapte de ''haiducie''.

            Harta militară austriacă realizată în anul 1910 indica numeroase gospodării pe teritoriul cătunului Coteşti. Comparând cele două hărţi putem afirma că formarea cătunului este plasată în sec. al XIX-lea.
         
           La mijlocul secolului al XX-lea situaţia gospodariilor era similară, aşa cum reiese şi din harta militară sovietică realizată în anii '70 pe baza ridicărilor topografice realizate de Direcţia Topografică a Armatei în anii '60.
     
        In prezent, situaţia este cea redată în imaginea de mai jos.
            


Cătunul Coteşti văzut din Tarniţa

           În privinţa populaţiei cătunului datele sunt lacunare, cele mai vechi date statistice sunt de la recensămintele din 1956 , 136 locuitori, şi 1966 , 121  locuitori. După acest an datele statistice au fost prezentate doar la nivel de sat. In prezent mai sunt circa 40 de locuitori, în 16 gospodării. Reducerea drastică a populaţiei poate fi pusă pe seama mai multor factori, cei demografici (reducerea natalităţii, creşterea migraţiei), naturali (izolarea cătunului, cale de acces dificilă) şi social-economici (scăderea valorii produselor agricole, plasarea dificilă a produselor agricole pe piaţă, restructurarea mediului economic regional, oportunităţile oferite de mediul urban vecin ş.a).

         Activităţile tradiţionale valorificate şi azi ţin de creşterea ovinelor şi a bovinelor, alături de cabaline (în număr din ce în ce mai redus), porcine la care se adaugă pomicultura (predominant pruni, alături de meri). Ca activităţi secundare se cultivă legume şi alte fructe pentru consum propriu. Perspectiva demo-economică nu este promiţătoare: populaţia   din ce în ce mai redusă şi mai în vârstă; activităţile  limitate la creşterea ovinelor/ bovinelor precum şi  cultivarea  prunilor. Valorificarea turistică este dificilă datorită accesului problematic, totuşi poate fi integrată în zonă vizitabilă cu mijloace motorizate adaptate terenului accidentat (ATV-uri) sau, de preferat, cu ajutorul cabalinelor. Zona oferă câteva forme mai spectaculoase de relief dezvoltat pe calcare (chei, abrupturi) şi mai ales un peisaj de munţi joşi cu o largă perspectivă asupra vecinătăţilor. 
           Imaginile următoare se vor o reflectare o zonelor ce definesc cătunul Coteşti, a relaţiei stabilite în decursul anilor între oamenii locurilor şi natură precum şi o pledoarie pentru valorificare ecologică, agroturistică şi durabilă a zonei.


 Domnul Vladislav-Drăgan alături de fiul său, Marin, la casa părintescă din Coteşti. De peste 15 ani locuieşte peste hotare, în Statele Unite ale Americii, fiind un exemplu, din multiplele din comună, de locuitori plecaţi în Europa şi America după 1990.

 Gospodărie din Coteşti încadrată de livezi, păşuni şi pădure.

 Domnul Vladislav, alături de fiul său, Marin,  în Tarniţa. Pe fundal se observă cătunele Coteşti şi Jitoni


 Locul unor vechi şi  actuale trăiri. Scoabele Mici


 Claia (căpiţă de fân) formează elementul definitoriu(simbolic) al relaţiei om-natură. Accesul la vechile zone de păşunat, unele schimbate în fâneţe, se realizează în prezent şi cu mijloace moderne.

 Prepararea unui grătar într-un cadru ce te duce cu gândul la veşnicia satului românesc şi la întoarcerea la firescul existenţei. 

Vedere peste văile Jiguresei şi Jupânesei

 Un cadru al echilibrului, plin de simboluri cu rădăcini adânci.

O încrustare a timpului


 Aici pofta de mâncare are alte valenţe, încercaţi !

 Pe dealul Ponii


 Nimic nu se pierde, totul trăieşte prin noi şi prin urmaşi.

Pe muntele Gruneţ

       Arborele vieţii. 

luni, 12 decembrie 2011

Obiceiuri şi tradiţii în Băniţa


La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun sunt adevărate sărbători de suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin puternic în minte şi suflet, zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă, toate creează în sânul familiei o atmosfera de basm, linişte sufletească şi iubire. 

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreuna în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.
Momârlanii reuşesc să îşi păstreze tradiţiile în ciuda faptului ca lumea în jurul lor se schimba, ei nu vor să renunţe la obiceiurile cu care crescut.

Astfel, în ajunul Crăciunului, cete de colindători, costumate tradiţional, urează pe la casele gospodarilor pentru sănătate, fericire şi prosperitate, împlinirea dorinţelor în noul an , iar tradiţia spune că fiecare creştin trebuie să deschidă uşa şi să se lase colindat.
În seara de Ajun, tinerii din comună , se strâng şi formează "Craii", aşa cum se numeşte obiceiul şi pleacă pe la toate casele din sat pentru a face urări cu ocazia marii sărbători a creştinătăţii, Naşterea Domnului.

"Craii" sunt tineri necăsătoriţi , în număr de 10 feciori, fiecare având un anumit rol în desfăşurarea piesei. Trupa de "Craii" este formată din :
Irod , Valtezar-Baltazar ,Gaşpar , Melfior ,Soldat , PopaIngeraş şi 3 ciobani .
Drept mulţumire faţa de cei care iau primit în casele lor să-i colinde, organizează o petrecere de Sf.Ioan ,7 ianuarie.

Irod


Valtezar




Gaşpar


Melfior


Soldat


Popa


Ingeraş



Cioban


Cioban


Cioban



"Frunză verde lămâiţă / Ăştia-s craii din Băniţa"

miercuri, 20 iulie 2011

Ziua Comunei Băniţa, ediţia a V-a, 20 iulie 2011

    Ediţia de anul acesta, ocazionată de nedeia satului Băniţa, nedeia de Sf. Ilie, a adunat oamenii din Comuna Băniţa precum şi din localităţile  vecine. 
    La spectacolul de anul acesta au fost invitaţi cântăreţi precum: Puiu Codreanu, Robert Târnoveanu, Nela Mihalache, Sergilia Popa, Barna Nicoleta ş.a
    Aceasta ediţie a fost sub semnul sfântului Ilie, vremea fiind mai puţin darnică cu o sărbătoare. Astfel, începând cu orele 19 spectacolul s-a mutat în incinta Căminului Cultural Băniţa.

 Primarul Comunei Băniţa deschide a V-a  ediţie 

 Prima solistă, Claudia Zăvoi, o tânără cu o voce deosebită. 

Claudia Zăvoi

  Sosesc Nela Mihalache şi Junii Petrileni

joi, 14 iulie 2011

Programul - Ziua Comunei Băniţa - 2011

        In data de 20 iulie, începând cu ora 13, sub organizarea Primăriei şi Consiliului Local Băniţa, se va desfăşura un spectacol de muzică populară prezentat de Radu Moş şi acompaniat de Fraţii Plotogea de la Doina Gorjului.
   Dintre invitaţi fac parte:

         Puiu Codreanu


         Robert Târnoveanu


vineri, 8 iulie 2011

Investiţii în comuna Băniţa

         În acestă primăvară au început lucrările de modernizare ale drumului judeţean 666, ce face legătura între Băniţa (satul Merişor) şi Vulcan, prin Dealu Babii. Modernizarea implică amenajarea traseului între kilometrii 1 şi 5. Intre kilometrii 0 şi 1 drumul a fost modernizat în anii precedenţi (acest sector este cuprins între intersecţia cu drumul naţional 66 şi sediul vechii şcoli din Merişor). Până în momentul de faţă se lucrează la consolidarea terasamentului, fixarea versanţilor, realizarea podeţelor şi, pe unele porţiuni, lărgirea drumului.


DJ 666, lucrări de modernizare

sâmbătă, 4 iunie 2011

Baza sportivă din Băniţa



             După cum am precizat într-un articol publicat la începutul lunii ianuarie , la începutul acestui an trebuiau să demareze lucrările la baza sportivă din localitate. Lucrările au început în primăvara, iar în momentul de faţă au ajuns la stadiul prezentat în imaginile de faţă. S-a ajuns deja la realizarea zidurilor clădirii, cu separarea spaţiului interior. În afara clădirii mai trebuiesc realizate tribunele, acestea fiind plasate deasupra clădirii, utilităţile (apă curentă, canalizare, energia electrică, drum de acces), amenajarea terenului de fotbal, consolidarea sa, împrejmuirea bazei ş.a
           Când se finalizează baza sportivă ? Asta nu am reuşit să aflu de la faţa locului deoarece nu am găsit niciun panou cu datele construcţiei (cine construieşte, pentru cine, când se finalizează, etc)  ! Când o să aflu o să postez. (din surse neoficiale ar fi ..prin iulie, septembrie, poate la anul )