Scris in 27 iunie 2010, 19:09 de Marius Mitrache in Eveniment. 46 vizualizari si 2 comentarii.
Cetatea de la Băniţa ar putea fi, în sfârşit, restaurată. Autorităţile locale spun că acest edificiu, aflat în patrimoniul UNESCO, ar putea fi amenajat şi pus în valoare, doar dacă reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara vor reuşi să o preia, odată cu restul cetăţillor dacice din judeţ. „În acest moment lucrăm la un proiect care vizează trecerea complexului Cetăţilor Dacice din judeţul Hunedoara la Consiliul Judeţean. După aceasta urmează să demarăm un proiect comun care să le includă atât pe cele de la Orăştie cât şi acestea de la Băniţa”, afirmă Ionel Burlec, primar Băniţa.
Se afișează postările cu eticheta arheologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arheologie. Afișați toate postările
luni, 19 iulie 2010
duminică, 18 iulie 2010
Descoperiri arheologice în Bănița
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Bolii.
În peşteră s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. [62]
b) Peştera Ulciorului.
Aici s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni, faza a III-a. [63]
2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.).
Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint.
În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului).
Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian. [64]
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului. [65]
3. Vestigii de epocă romană.
a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol.
În hotarul localităţii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pământ de dimensiuni considerabile.
Fortificaţia are formă patrulateră având 310 / 240 m (7,4 ha). [66]
4. Mine şi cariere.
a) Aici s-au semnalat clădiri şi artefacte romane puse în legătură cu exploatarea pietrei.
După unele informaţii aici s-ar fi spălat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului preţios. [67]
5. Descoperiri monetare.
a) Peştera Bolii.
În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
Tot de aici provine o monedă romană republicană. [68]
Crivadia
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Gaura Oanei.
Materialele arheologice recoltate din această peşteră aparţin culturii Coţofeni şi epocii dacice. [195]
b) Peştera de pe Valea Munceilor.
În peşteră s-au descoperit vetre de foc şi artefacte neîncadrate cronologic şi cultural. [196]
2. Vestigii medievale.
a) Turnul-cetate de aici este, prin forma şi dimensiunile sale, deosebit în arhitectura fortificaţiilor medievale din Transilvania. El este ridicat la intrarea în trecătoarea Merişor şi se datează – cel mai devreme – în secolul XV d.Chr. [197]
b) Biserica medievală era construită din lemn şi funcţiona înainte de 1733.
Sursa:¤http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/b.htm
a) Peştera Bolii.
În peşteră s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. [62]
b) Peştera Ulciorului.
Aici s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni, faza a III-a. [63]
2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.).
Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint.
În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului).
Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian. [64]
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului. [65]
3. Vestigii de epocă romană.
a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol.
În hotarul localităţii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pământ de dimensiuni considerabile.
Fortificaţia are formă patrulateră având 310 / 240 m (7,4 ha). [66]
4. Mine şi cariere.
a) Aici s-au semnalat clădiri şi artefacte romane puse în legătură cu exploatarea pietrei.
După unele informaţii aici s-ar fi spălat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului preţios. [67]
5. Descoperiri monetare.
a) Peştera Bolii.
În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
Tot de aici provine o monedă romană republicană. [68]
Crivadia
1. Peşteri cu urme de locuire.
a) Peştera Gaura Oanei.
Materialele arheologice recoltate din această peşteră aparţin culturii Coţofeni şi epocii dacice. [195]
b) Peştera de pe Valea Munceilor.
În peşteră s-au descoperit vetre de foc şi artefacte neîncadrate cronologic şi cultural. [196]
2. Vestigii medievale.
a) Turnul-cetate de aici este, prin forma şi dimensiunile sale, deosebit în arhitectura fortificaţiilor medievale din Transilvania. El este ridicat la intrarea în trecătoarea Merişor şi se datează – cel mai devreme – în secolul XV d.Chr. [197]
b) Biserica medievală era construită din lemn şi funcţiona înainte de 1733.
Sursa:¤http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/b.htm
sâmbătă, 17 iulie 2010
O posibilă așezare civilă dacică în jurul Dealului Cetății de la Bănița/Peștera Bolii
Cercetarea a fost realizată în anul 2001 de către un colectiv condus de Florian Scurtu (GEI-PROSECO Bucuresti) . Epoca Latene, așezare domestică.
Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice. Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).
Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice. Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)