Scris in 27 iunie 2010, 19:09 de Marius Mitrache in Eveniment. 46 vizualizari si 2 comentarii.
Cetatea de la Băniţa ar putea fi, în sfârşit, restaurată. Autorităţile locale spun că acest edificiu, aflat în patrimoniul UNESCO, ar putea fi amenajat şi pus în valoare, doar dacă reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara vor reuşi să o preia, odată cu restul cetăţillor dacice din judeţ. „În acest moment lucrăm la un proiect care vizează trecerea complexului Cetăţilor Dacice din judeţul Hunedoara la Consiliul Judeţean. După aceasta urmează să demarăm un proiect comun care să le includă atât pe cele de la Orăştie cât şi acestea de la Băniţa”, afirmă Ionel Burlec, primar Băniţa.
Se afișează postările cu eticheta dacic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dacic. Afișați toate postările
luni, 19 iulie 2010
sâmbătă, 17 iulie 2010
O posibilă așezare civilă dacică în jurul Dealului Cetății de la Bănița/Peștera Bolii
Cercetarea a fost realizată în anul 2001 de către un colectiv condus de Florian Scurtu (GEI-PROSECO Bucuresti) . Epoca Latene, așezare domestică.
Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice. Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).
Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice. Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)