Turnul de la Crivadia este situat în apropiere de satul Crivadia, pe drumul spre comuna Băniţa în judeţul Hunedoara. Turnul a fost un punct de vamă in secolul al XVI-lea pe drumul care lega Transilvania de Oltenia prin pasul Vulcan.
A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri o înălțime apreciabilă. Turnul este circular, cu diametrul de 13m, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 2 m înălţime de pământ şi pentru acces se folosea probabil o scară. În jumătatea de vest are 7 deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare.
În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,80 m. Deşi are aparenţa unui donjon, turnul de la Crivadia datează de fapt dintr-o perioadă mult mai târzie şi scopul său principal a fost cel de a observa şi controla căile de comunicaţie de graniţă. Turnuri asemănătoare se mai întâlnesc şi în pasul Turnu-Roşu.
Construcţia a fost ridicată în cel de al treilea deceniu al secolului al XVI-lea, probabil după 1528, pentru a supraveghea vechiul drum care lega Oltenia prin Valea Jiului de Valea Mureşului. Comanditarul a fost voievodul Transilvanei, Petru Pereny (1526-1529), iar motivul pare a fi consemnat de o plângere a nobililor din Haţeg în legătură cu contrabanda oltenilor şi a haţeganilor. Edificiul este aşadar un turn de vamă.
Bibliografia
Gh. Anghel, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI, Cluj-Napoca, 1986, pp. 108-110;
G. Halaváts, „A Krivádiai ortorony”, Erdélyi Múzeum, 27, 2, 1910, pp. 107-110;
L. Kováry, Erdély régiségei és történelmi emlékei, Kolozsvár, 1892, p. 27;
R. Popa, „Über die Burgen der Terra Hatzeg”, Dacia, 16, 1972, pp. 266-269;G. Szinte, „Kerek erod Krivádia fölött”, Archaeologiai Értesíto, 14, 2, 1894, pp. 110-114.
Sursă imagine aici
Sursă imagine aici
Sursa articolului Valentin Sălăgeanu (ed.), 12 monumente din istoria românilor, fişe de monumente de Valentin Sălăgeanu, Ana Maria Gruia, Vladimir Agrigoroaei, Liliana Tofan, Grupul Român pentru o Istorie Alternativă (http://www.patzinakia.ro/), Bucureşti - Cluj-Napoca, 2008
