duminică, 10 februarie 2013

Transparenţa administraţiei publice locale din judeţul Hunedoara din perspectiva accesibilităţii online

Gestiunea teritoriului, sub aspectele sale variate,  este realizată de diferite instituţii ce planifică şi verifică  îndeplinirea regelmentărilor din domeniu. Buna gestionare a teritoriului, sub aspectele sale naturale, socio-economice şi culturale  este dată şi de un nivel ridicat al  comunicării dintre gestionar/planificator şi beneficiar. Beneficiar, care, din perspectiva noastră, este populaţia unităţii administrativ teritoriale (comuna, oraşul sau municipiul). 

Cadrul legislativ din  domeniu ( Legea 215/2001 privind Administaţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare) reglementează raporturile stabilite între cetăţean şi administraţie. În  acest articol urmărim această relaţie din perspectiva deschiderii administraţiei publice locale în raporturile sale cu cetăţeanul sau, altfel spus, transparenţei  administraţiei  publice locale. 

La ce foloseşte această "transparenţă publică"? Se pleacă, în primul rând, de la considerentul cunoaşterii circuitului banului public şi în ce măsură taxele şi impozitele suportate de cetăţeni sunt gestionate judicios. În al doilea rând, dar într-un cadru insuficient reglementat, se urmăreşte ''schimbul de încredere'' oficializat de posibilitatea liberei alegeri a reprezentanţiilor în administraţia publică locală. 

Tot în cadrul acestui articol  se urmăreşte şi acest aspect, cel  al ''schimbului de încredere'' din perspectiva beneficiarului (cetăţeanului). Legea 215/2001 stipulează modalităţile prin care cetăţeanul poate accesa informaţia din domeniul public, de regulă prin cerere scrisă, cu termene clare privind tipul informaţiei disponibile publicului larg şi perioada de timp în care se oferă răspuns. 
          
În ultima perioadă, odată cu dezvoltarea comunicaţilor electronice şi mai ales a celei aferente internetului a crescut posibilitatea accesării unor surse variate de informaţii în mod liber şi a redus foarte mult restricţia impusa de distanţă (atât distanţa-timp cât şi de distanţa-cost). De ce este vizată această din urmă perspectivă ? Această nouă direcţie oferă cadrul democratizării şi susţine acel ''schimb de încredere'' oferind posibilitatea ca administratorul, prin componenta sa decizională, să vină în întâmpinarea beneficiarului (cetăţeanului). În acest sens putem aminti  art. 42, alin.7 din Legea 215/2001  ce stipulează, cu privirea la şedinţele consiliului local, următoarele: ,,în termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei''.  În vederea susţinerii acestei perspective au fost selectate o serie de informaţii asociate decidenţilor locali şi activităţii desfăşurate de aceştia. 

Pentru a analiza, în plan teritorial, transparenţa decizională au fost verificate, în perioada 20 - 23 ianuarie 2013, paginile de internet ale tuturor administraţiilor publice locale din judeţul  Hunedoara. Date fiind conţinutul variat şi diferenţierea netă  între paginile de internet  ale administraţiilor publice din meniul urban comparativ cu cele din mediul  rural au fost selectate o serie de criterii considerate, de noi, ca fiind de bază . Acestea cuprind: strategia de dezvoltare socio-economică localăhotărâri ale consiliului local (HCL), bugetul local şi declaraţii de avere şi interese. 


Din cele 69 de localităţi ale judeţului Hunedoara (7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune), 59 (85%) deţin site propriu (7 municipii, 6 oraşe şi 45 de comune). Din acest punct de vedere judeţul beneficiază  de o acoperire foarte bună. Existenţa unei site propriu oferă  localităţilor şansa de a se promova, acest aspect fiind cu atât mai pregnant în mediul rural datorită slabei lor acoperiri din partea mass-mediei (excepţie fac unele localităţi ce deţin obiective turistice foarte cunoscute, cum este cazul comunei Sarmizegetusa). Totodată există şi administraţii locale care nu deţin site propriu, iar ele.fac parte atât din mediul urban (Aninoasa) cât şi  din mediul rural din partea de sud a judeţului (Baru) şi de centru-vest (Ilia, Dobra,Vorţa, Cârjiţi, Lăpugiu de Jos, Burjuc, Bunila şi Crişcior). Acestea sunt atât comune cu o populaţie numeroasă şi acces la drumuri naţionale (Ilia, Dobra, Baru) cât şi comune izolate (Bunila, Cârjiţi).

Existenţa unei Strategii de dezvoltare socio-economică locală oferă cadrul unei strategii pe durată medie şi lungă de timp, care să prioritizeze investiţiile în capitalul natural, tehnic şi uman. În acelaşi timp oferă cetăţenilor coerenţa de care au nevoie pentru a înţelege decizilor luate în administraţia publică locală. În acest fel cetăţenii se pot implica în proiectele dezvoltate pe plan local. În general, reuşita unui proiect  rezidă şi din atragerea comunităţii în implementarea sa. 

 Accesul liber, pe site-urile administraţiilor locale, la strategia socio-economică este deficitară în majoritatea localităţiilor. Doar 12 localităţi (20% din cele ce deţin site) au postată strategia locală (7 din mediul urban, 50%,- Deva, Brad, Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni şi Uricani -, şi 5 din mediul rural, 11%, - Veţel, Băcia, Balşa, Beriu şi Pui). Localităţile rurale fac parte atât din categoria celor de influenţă urbană puternică -Veţel, Băcia şi Beriu cât şi de influenţă urbană mai redusă (Pui şi Balşa).

Informarea privind Hotărârile  Consiliului Local oferă posibilitatea cetăţenilor de a participa ca observatori sau de  a expune puncte de vedere ce vizează o temă de interes pe plan local în cazul informării prealabile a temei aduse în discuţie. În acest mod cetăţenii sunt informaţi în mod curent de deciziile luate în privinţa gestionării bugetului public, derulării unor proiecte sau alte activităţi ce vizează comunitatea. Acest tip de informare este foarte important deoarece membrii comunităţii pot dezbate problematica şi pot aduce o serie de propuneri sau pot multiplica efortul administraţiei locale prin diferite tipuri de asocieri ce să amplifice efortul  administraţiei locale prin angrenarea în cadrul unor activităţi cu resurse financiare şi umane neguvernamentale (asociaţii culturale, ecologice, socio-economice ş.a)

Accesul liber, pe site-ul administraţiei locale, la hotărârile Consiliului Local indică acelaşi decalaj urban-rural. Din cele 13 localităţi urbane ce deţin site, 10 dintre acestea  (77%) au postate Hotărârile Consiliului Local (au fost luate în considerare cele aferente anului 2012), şi anume: Deva, Hunedoara, Călan, Haţeg, Brad, Geoagiu, Orăştie, Petroşani, Vulcan şi Lupeni. Acestea lipsesc în oraşele Simeria, Petrila şi Uricani. În cadrul mediului rural informarea cetăţenilor, la acest capitol, este cvasi-inexistentă, doar 4 localităţi (9%) oferind informaţii în acest sens. Acestea sunt localităţi din zona de influenţă imediată a unor centre urbane: Baia de Criş (Brad), Veţel şi Băcia (Deva), şi Boşorod (Călan).
Modul de utilizarea a resurselor financiare (bugetul local) alocate de la nivel central sau judeţean precum şi din resursele locale (taxe, impozite, ş.a) este cu atât mai important cu cât este foarte des  adusă în discursul public motivaţia lipsei resurselor financiare. Totuşi, lipsa resurselor financiare nu înseamnă şi inexistenţa lor, ca atare cunoaşterea valorii acestora, a originii bugetului local (nivel central, regional sau local) precum şi dependenţa/independenţa de anumite surse determină conştientizarea acestor resorturi financiare la nivelul comunităţii locale precum şi consolidarea încrederii din perspectiva capabilităţiilor locale de a susţine anumite proiecte locale. În acelaşi timp oferă şi o imagine sintetică asupra distribuţiei resurselor în plan local şi, de ce nu, a modului în care contribuabilul reprimeşte, la modul general, o parte din taxele şi impozitele plătite.

Informarea în plan teritorial, în privinţa bugetului local este eterogenă, fiind vorba de localităţi din toate zonele judeţului, dar reduse ca număr. Mediul urban este reprezentat de 7 localităţi (54%) ce oferă informaţii despre bugetul local pe anul 2012, şi anume: Deva, Hunedoara, Simeria, Brad, Geoagiu, Petroşani şi Lupeni. Datele privind bugetul local nu sunt evidenţiate pe site-urile propri  ale oraşelor Orăştie, Haţeg, Petrila, Vulcan şi Uricani. Mediul rural are o informare slabă şi la acest capitol, doar 9 localităţi (20%) din partea centrală (Băcia,Veţel, Boşorod, Orăştioara de Sus şi  Teliucu Inferior) şi de nord (Baia de Criş, Zam, Gurasada şi Certeju de Sus) a judeţului Hunedoara, toate fiind localităţi de vecinătate urbană sau cu acces direct la drumuri de interes european.

Declaraţiile de avere şi interese ţin de categoria celor de susţinere şi consolidare a încrederii între decidentul investit cu încredere (cei investiţi cu putere decizională) şi ofertantul încrederii (cetăţeanul). La acest capitol situaţia este mai bună la nivelul judeţului, 10 localităţi urbane(77%) având postate informaţii de acest tip (au fost luate în considerare declaraţii din anii 2011 sau 2012): Deva, Hunedoara, Călan, Brad, Orăştie, Geoagiu, Petroşani, Petrila, Vulcan şi Lupeni. Aceste declaraţii lipsesc în oraşele Simeria, Haţeg şi Uricani. Mediul rural este bine acoperit în partea centrală (Bretea Română, Boşorod, Beriu,Turdaş, Veţel şi Bătrâna) şi de nord-Apuseni (Zam, Gurasada,Vaţa de Jos, Baia de Criş, Brănişca, Vălişoara, Şoimuş, Hărău, Balşa, Certeju de Sus şi  Buceş) şi slab acoperit în sudul judeţului - Ţara Haţegului (Răchitova).

Plecând de la indicatorii prezentaţi mai sus a fost elaborat unul sintetic ce să aprecieze nivelul transparenţei decizionale din cadrul administraţiilor publice locale din prisma accesibilitaţii online. Astfel,  au fost însumaţi indicatorii trataţi  mai sus rezultând o distribuţie a punctajului între 1 (îndeplinesc cel puţin un indicator avut în vedere ) şi 5 (îndeplinesc toţi indicatorii). 
Plecând de la acest indicator sintetic,  localităţile din judeţul Hunedoara se clasifică astfel:

1. Localităţi cu transparenţă foarte ridicată, aici se includ 4 oraşe (Deva, Brad, Petroşani şi Lupeni) şi o comună (Veţel). Acestea reprezintă 8% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

2. Localităţi cu transparenţă ridicată, aici se includ 3 oraşe (Hunedoara, Vulcan şi Geoagiu) şi 3 comune (Băcia, Boşorod şi Baia de Criş). Acestea reprezintă 10% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

3Localităţi cu transparenţă medieaici se includ 3 oraşe (Orăştie, Călan şi Petrila) şi 5 comune (Beriu, Balşa, Certeju de Sus, Gurasada şi Zam).  Acestea reprezintă 14% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

 4. Localităţi cu transparenţă scăzută, aici se includ 3 oraşe (Simeria, Haţeg şi Uricani) şi 13 comune, 3 din nordul judeţului (Vaţa de Jos, Buceş,Vălişoara), 6 din centrul judeţului (Şoimuş, Brănişca, Hărău, Turdaş, Bătrâna,Orăştioara de Sus ) şi  4 din sudul judeţului (Bretea Română, Teliucu Inferior, Răchitova şi Pui). Acestea reprezintă 27% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

 5. Localităţi cu transparenţă foarte scăzută, aici se includ 24 de comune preponderent din sudul judeţului, 12 la număr (Depresiunea Haţegului şi Munţii Poiana Ruscă)- Băniţa, Sălaşu de Sus, Râu de Mori, Sântămărie Orlea,Toteşti, Sarmizegetusa, Densuş, Gen. Berthelot, Topliţa, Ghelari, Lelese şi Cerbăl), şi secundar din nordul judeţului, 7 la număr (Tomeşti, Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Bucureşci, Băiţa, Luncoiu de Jos şi Ribiţa ) şi 4 din centrul judeţului (Peştişul Mic, Rapoltul Mare, Mărtineşti şi Romos). Acestea reprezintă 41% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

 Următorul pas în analiză vrea să verifice în  ce măsură nivelul transparenţei decizionale se transformă într-un comportament vizibil, cuantificabil în plan teritorial. Pentru a verifica acest aspect, au fost utilizate ultimele rezultate ale alegerilor locale deoarece acestea au o conexiune directă cu tema vizată. Le putem considera, cel puţin teoretic, ca fiind elementul de feedback al acţiunii exercitate de decidenţii locali în plan teritorial.

În  acest sens au fost avute în vedere rezultatele obţinute de candidaţii la funcţia de primar, la alegerile locale din Iunie 2012, din perspectiva ponderii voturilor câştigătorului în voturile totale. Pe harta de mai jos sunt reprezentate aceste rezultate în plan teritorial. Dintr-o analiză simplificată se observă concentrarea ridicată a votului pe un singur candidat pe un aliniament nord-sud deplasat spre vestul judeţului, aliniament ce acoperă spaţii rurale extinse din zona Apusenilor, Poiana Ruscă şi depresiunea Haţegului dar şi medii urbane (municipiul Brad). Zonele cu o dinamică mai intensă, unde concentrarea votului nu trece de 60%, fiind în unele cazuri şi de sub 50%, corespund zonei centrale a judeţului, zonă urbană şi rurală cu un nivel socio-economic mai ridicat decât restul judeţului (Culoarul Depresionar al Orăştiei, valea Mureşului) precum şi a unor localităţi din Valea Jiului.

Aceste informaţii au fost corelate cu datele ce ţin  de punctajul obţinut de fiecare localitate în privinţa transparenţei decizionale (punctajul este cuprins între 0 şi 5).  Coeficientul de determinare obţinut prin utilizarea unei ecuaţii de regresie lineară (au fost incluse toate cele 69 de localităţi ale judeţului Hunedoara) are valoarea de 0,10 . Acestă valoare indică lipsa unei corelaţii între cele două tipuri de date, sau altfel spus, un nivel mai scăzut/crescut al transparenţei decizionale nu influenţează în sens negativ/pozitiv concentrarea votului. 


În cazul în care sunt avute în vedere doar localităţile ce deţin site ( 59 de localităţi ) coeficientul creşte la 0,13 , dar este departe de susţinerea unei corelaţii între cele două tipuri de variabile (valori ale coeficientului cuprinse între 0 şi 0,3 nu indică relaţii de determinare, între 0,3 şi 0,7 sunt probabile, între 0,7 şi 1 sunt sigure - cu amendamentul că trebuie verificate şi prin alte mijloace pentru a exclude coincidenţa). Acestă valoare scăzută a coeficientului de determinare  poate fi susţinut şi de numărul mare al localităţilor rurale ce au, în marea majoritate, un acces deficitar la servicii de internet (la nivelul anului 2010 nivelul penetrării internetului, în România, era de 35,5%, iar pe mediul rural de circa 15%), o populaţie în curs de îmbătrânire ce nu deţine cunoştiinţe minime de  operare a unui calculator, şi nu în ultimul rând de specificul comunicării şi reprezentărilor asociate locului în care noţiunile de bun, rău sau gospodar au alte baze de apreciere.

Dacă limităm analiza doar la mediul urban ( circa 85% din conexiunile de internet, la nivelul României, sunt pe mediul urban iar  judeţul Hunedoara are un procent ridicat al populaţiei urbane, circa 75%) obţinem un coeficient de determinare de 0,02 , mai mic chiar decât în situaţia precedentă.


Situaţia observată, prin analiza mai sus menţionată, evidenţiază disparităţile teritoriale determinate de factorii de poziţie (accesul la drumuri naţionale şi/sau europene), de tipul de mediu (urban sau rural) şi de rangul demografic/economic. Cu toate că este evidentă modernizarea şi democratizarea cadrului legislativ, implementarea sa are multe deficienţe ce decurg atât din decalajele mai sus menţionate dar şi dintr-un conservatorism ( ''las' că ştim noi ce să facem'' ) ce nu-şi mai găseşte locul într-o societate ce se vrea europeană.

@ banitaromania.blogspot.com

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Potenţialul de dezvoltare al comunei Băniţa 1. Rolul căilor ferate


         Potenţialul de dezvoltare al unei localităţi rezidă în acele elemente ale factorului de poziţie, cadrului natural, resurselor umane, infrastructurii, serviciilor  şi al riscurilor/avantajelor acestor elemente într-un context socio-economic şi cultural regional, naţional sau european.
         Acele elemente definitorii ale unei localităţi pun bazele dezvoltării sale durabile. Valorificarea acestora nu se poate realiza în lipsa unei infrastructuri de transport/telecomunicaţii aflată în pas cu lumea contemporană.
         În această serie de articole, axată pe accesibilitatea teritoriului/accesul populaţiei la servicii (transport, telecomunicaţii) vor fi tratate aspecte legate de căile ferate-transportul feroviar(1.), căile rutiere-transportul rutier(2.), telefonie fixă şi mobilă, internet(3.)

        Căile ferate au jucat un rol important în existenţa localităţii Băniţa în ultimii 140 de ani şi, mai ales, la sf. sec. al XIX-lea şi prima jumătate a sec. al XX-lea.
        În acest articol am urmărit implicaţiile  căilor ferate la nivelul comunei din perspectiva servicilor oferite precum şi al capacităţii de polarizare al transportului de persoane, în primul rând, şi al celui de marfă.

      A.  Scurt istoric  Calea ferată este rezultatul necesităţii de dezvoltare industrială a Imperiului Austro-Ungar. Această necesitate a impus valorificarea resurselor de minereu de fier din m-ţii Poiana Ruscă, minele Ghelari şi Teliuc, şi prelucarea minereului la Hunedoara. Dacă, în prima fază, topirea minereului se realiza cu ajutorul mangalului (obţinut prin arderea lemnului din pădurile din zona Hunedoarei), ulterior necesităţile industriale au cerut resurse energetice mai eficiente. Aceste resurse, prezente în Transilvania, au fost reprezentate de cărbune.
        În etapa preindustrială a exploatării cărbunelui din Valea Jiului, acesta era transportat cu ajutorul carelor, iar odată cu creşterea accelerată a nevoii de cărbune se pun bazele construirii căii ferate Simeria-Valea Jiului, singura ce putea asigura transportul cărbunelui în cantităţi mari între zona de producţie şi cea de consum.  În acest context , calea ferată de pe teritoriul comunei Băniţa are un caracter de tranzit.
       Construirea căii ferate a început în anul 1867, primul tronson fiind realizat între Simeria şi Pui. Traseul Pui-Valea Jiului a impus elaborarea unui proiect  deosebit din perspectiva particularităţii impuse de terenul din zona Crivadia-Merişor-Băniţa:  gradul ridicat de fragmentare al reliefului, declivitatea pronunţată, terenuri  instabile ( prezenţa unor roci plastice -argile, marne- ce generează în condiţiile unui climat umed o instabilitate pronunţată a versanţilor).
        Traseul căii ferate, de pe teritoriul comunei Băniţa, a prezentat trei variante, şi anume :
                 1. Crivadia -Merişor-Dealu Babii-Vulcan
                2. Crivadia-Merişor-zona carstică din nordul satului Merişor-Băniţa-Petroşani
               3. Crivadia-Merişor-zona cu roci argiloase din dealul Mândrului-Băniţa-Petroşani (actualul traseu)
        Prima variantă presupunea construirea unui tunel între Merişor şi Dealu Babii şi, de aici, până la Vulcan (în acea perioadă era centrul administrativ al Văii Jiului).



          Se pare că opţiunea finală a fost pentru a treia variantă datorită costurilor mai reduse, dar nu şi cea mai inspirată. Traseul ales între Băniţa şi Merişor a implicat costuri foarte mari legate de întreţinerea căii ferate ce a fost frecvent afectată de alunecări de teren.



















    B. Caracteristicile căii ferate   

      Traseul face parte din calea ferată regională Filiaşi-Petroşani-Simeria. Aceasta face legătura între magistralele feroviare Bucuresti-Craiova-Timişoara şi Braşov-Sibiu-Arad.
        Pe teritoriul comunei se extinde pe 16,4 km, fiind o linie dublă, electrificată, deservită de trei gări : Băniţa, Merişor şi Crivadia. Accesul se face la nivel de trenuri de persoane (regio), cea mai apropiată staţie cu acces la trenuri de rang superior ( accelarate, rapide-interrregio) fiind Petroşani,   situată la 12 km de staţia Băniţa. Pentru transportul de marfă sunt disponibile platforme de încărcare-descărcare, în staţia Băniţa, cu acces, la 100 de m, la DN 66.

   C.  Deservire şi accesibilitate

         În urmărirea gradului de deservire şi al accesibilităţii populaţiei în/din comuna Băniţa au fost urmărite următoarele aspecte:
          -distribuţia teritorială a punctelor de acces la calea ferată;
          -frecvenţa trenurilor;
          -viteza şi timpii de deplasare între sate şi centrul de comună, respectiv cel mai important centru urban    din vecinătate/judeţ;
          -polarizarea/nivelul teoretic de utilizare al transporturilor feroviare în raport cu distribuţia gospodăriilor în teritoriul comunei;
          -zone avantajate/dezavantajate;
          -accesarea zonei cu funcţii complexe(centrul de comună)

  •  C.1 Distribuţia teritorială a punctelor de acces la calea ferată

      Punctele de acces sunt gările Băniţa, Merişor, Crivadia şi halta  Peştera Bolii (datorită situării la limita administrativă a comunei).
      Distanţa dintre gări-halte este următoarea Băniţa-Merişor 6 km, Băniţa-Peştera Bolii 6 km, Băniţa-Crivadia 11 km, Merişor-Crivadia 5 km rezultând o distanţă medie între gări de 5,6 km, ceea cea sigură o bună deservire. Toate satele componente comunei Băniţa au acces direct la transportul feroviar.


  • C.2 Frecvenţa trenurilor 

          In localitate opresc trenuri de rang inferior , trenuri personale (regio), cele de rang superior (accelerate, rapide-interregio) fiind accesibile din staţia Petroşani (la 12 km de staţia Băniţa, 18 km de staţia Merişor şi 23 km de staţia Crivadia). Frecvenţa trenurilor, în staţia Băniţa,  este de 30 de  garnituri la 24 de ore (15 pe sens), dintre care 28 sunt ale operatorului de stat şi 2 ale unui operator privat. În staţia Merişor, de 28 de garnituri în 24 de ore iar în Crivadia şi Peştera Bolii frecvenţa este de 26 de garnituri la 24 de ore. 
          În medie, în staţia Băniţa, opreşte  o garnitură la 48 minute, respectiv o garnitură, pe sens , la fiecare 1 oră şi 36 de minute. În staţia Merişor opreşte o garnitură la 51 de minute, respectiv una la 1 oră şi 42 de minute pe sens. În staţiile Crivadia şi Peştera Bolii opreşte o garnitură la 55 de minute, respectiv una la 1 oră şi 50 de minute.    
          Se poate observa o bună deservire a populaţiei cu servicii de transport feroviar, rezultând o medie de 1 garnitură pe sens la 1 oră şi cca. 40 de minute. Gara Băniţa are un mic avantaj faţă de celelalte staţii aici oprind , in afara trenurilor personale de pe ruta Petroşani-Simeria/Deva, şi cele de pe ruta directă Tg. Jiu-Petroşani-Deva-Arad-Timişoara precum şi ale uni  operator privat pe ruta directă Lupeni-Petroşani-Simeria.

  • C.3 Viteza şi timpii de deplasare
          Starea infrastructurii feroviare are repercursiuni asupra vitezei de deplasare şi, implicit , asupra timpului afectat deplasării. Se observă delimitarea netă între sectorul Băniţa-Peştera Bolii, viteză medie de deplasare 60 km/oră şi Băniţa-Merişor-Crivadia, viteză medie de 28 km/oră. Aceste diferenţe sunt determinate de configuraţia căii de rulare (grad de curbură, declivitate) precum şi de stabilitatea terenurilor din zona căii de reluare(pronunţată pe sectorul Băniţa-Peştera Bolii şi scăzută pe sectorul Băniţa-Crivadia).
        Timpii medii de accesare a centrului de comună(staţia Băniţa) sunt  de 8 minute din Peştera Bolii, 12 minute din Merişor şi 23 de minute din Crivadia. 
        Timpul de accesare feroviară al celui mai apropiat centru urban, Petroşani, la 12 km distanţă, este de 21 de minute (minim 16 minute, tren direct), respectiv al oraşului reşedinţă de judeţ, Deva, la 77 de km distanţă, de 2 ore şi 22 de minute (minim 2 ore şi 8 minute, maxim 2 ore şi 39 de minute) la o viteză medie de 36 km/oră.

  • C.4 Polarizarea/nivelul teoretic de utilizare al transporturilor feroviare în raport cu distribuţia gospodăriilor în teritoriul comunei


        Zona de polarizare teoretică maximă -situată până la circa 5 minute distanţă(deplasare pedestră) cuprinde gospodării situate în jurul gărilor Băniţa (cuprinde zonele Tabără, blocuri, carieră, primărie), Merişor (zona dintre gară , dj666, biserică şi dn66) şi Crivadia. In acest areal se află circa 17% din populaţie, cei mai mulţi în zona gării Băniţa. 
  




          Zona de polarizare teoretică mare -situată  la 5-12  minute distanţă(deplasare pedestră) cuprinde   gospodării din jurul gărilor Băniţa (zonele din jurul Şcolii Gen. Băniţa şi cea cuprinsă între primărie şi ticera Răchiţii), Merişor (zona dintre pârâul Merişorului şi cel al Crivadiei , precum şi până la confluenţa Răchitei cu  Tătarului ), Crivadia (întreaga vatră a satului) şi Peştera Bolii (cuprinde arealul din jurul cabanei omonime). Acest areal situat între 500 şi 1000 de m cuprinde circa 17% din populaţie. Per total , arealul de polarizare maximă şi mare cuprinde circa 34% din populaţie.





          Zona de polarizare teoretică medie -situată  la circa 12-20  minute distanţă(deplasare pedestră) cuprinde   gospodării din jurul gărilor Băniţa (cătunul Băieşti, parţial cătunele Botani şi Ruseşti), Merişor (parţial cătunele Ruseşti şi Răchita, o parte din gospodăriile de pe valea Crivadiei ), Crivadia (cătunele izolate) şi Peştera Bolii (cătunul Arsuri, zona de la confluenţa Jigoresei cu Băniţa). Acest areal situat între  1000 şi 1500 de m cuprinde circa 23% din populaţie. Per total , arealul de polarizare maximă, mare şi medie cuprinde circa 57% din populaţie.




          Zona de polarizare teoretică scăzută -situată  la  20-30  minute distanţă(deplasare pedestră) cuprinde   gospodării din jurul gărilor Băniţa (cătunele Cheia,  parţial Botani şi Jitoni), Merişor (parţial cătunul Răchita),  şi Peştera Bolii (cătunul Arsuri, parţial cătunele Corbeoni şi Căprăreşti). Acest areal situat între 1500 şi 2000 de m, de gară,  cuprinde circa 20% din populaţie. Per total , în arealul situat între gări şi până la o distanţă de 2000 de m se află 77% din populaţie. 

  • C.5  Zone avantajate/dezavantajate
       Zonele avantajate, cu acces bun la servicii de transport feroviar sunt reprezentate de satul Crivadia; arealul cuprins între pârâul Crivadia, dn 66, conflenţa Răchita-Tătarului din satul Merişor;  arealul cuprins între Şc.Gen. Băniţa, Tabără şi cătunul Băieşti.
      Zonele dezavantajate, cu acces deficitar la transportul feroviar cuprind , în satul Merişor, cătunele Răchita şi Cheia, iar în satul Băniţa arealele slab deservite sunt mai numeroase datorită distanţei dintre gările Băniţa şi Peştera precum şi a extensiunii mai mari a satului comparativ cu Merişorul sau Crivadia. Cătunele Botani, Firma, Corbeoni, Jigoreasa, Coteşti şi, parţial, Jitoni au un grad slab de deservire, fapt ce determină utilizarea cu prisosinţă a transporturilor rutiere.

  • C.6   Accesarea zonei cu funcţii complexe(centrul de comună)

      Accesarea centrului de comună, ce oferă servicii administrative, comerciale, educaţionale, medicale este bună, sub aspectul factorului timp, dinspre Peştera Bolii, şi deficitară dinspre Merişor şi, mai ales Crivadia. Crivadia are o poziţie extrem periferică în raport cu centrul de comună, fiind, ca distanţă, mai aproape de un alt centru de comună, Baru, aspect ce s-a transformat deja într-o accesare prioritară a acestuia pentru servicii comerciale, medicale şi educaţionale. 
     Arealele cu acces feroviar deficitar la centrul de comună trebuiesc compensate cu acces-deservire rutieră , mai ales cătunele Răchita, Jitoni, Coteşti, Jigoreasa, Corbeoni şi Căprăreşti. Zona Botani-Firma este avantajată de accesul facil la dn66. 
      Transporturile feroviare au un grad de utilizarea din ce în ce mai redus datorită vitezei  de deplasare, frecvenţei trenurilor, condiţilor de transport, preţului, reducerii navetismului de masă şi mai ales concurenţei transportului rutier. 
      Nu trebuie omis rolul căii ferate în formarea actualului centru de comună, respectiv concentrarea populaţiei în această zonă. Construirea căii ferate nu a influenţat dezvoltarea satelor Crivadia, Merişor sau a cătunului Botani-Firma, conturate deja în momentul realizării căii ferate, dar a determinat mutarea centrului administrativ de la Merişor la Băniţa. Calea ferată, staţia Băniţa, exploatarea calcarului din vecinătatea gării pentru construcţie, var sau a argilei pentru cărămidă şi ţiglă, dublată de aportul demografic necesar desfăşurării activităţii sau a modernizării infrastructurii feroviare (mai ales zona Tabără) au determinat conturarea actualului centru de comună. 

                                                                             @ banitaromania.blogspot.com

vineri, 6 ianuarie 2012

Identificarea arealelor pretabile practicării sporturilor de iarnă (schi) utilizând tehnici GIS/SIG. Aplicaţie: Munţii Vâlcan- zona Straja

    Valorificarea superioară a potenţialul natural din zona montană a României, în direcţia valorificării turistice în perioada sezonului de iarnă, a determinat aplicarea unor metode şi mijloace pe baza cărora să fie identificate areale pretabile unor astfel de activităţi. Astfel de studii sunt complexe, vizând aspecte geografice, social-economice, ecologice, urbanistice ş.a

    Prioritară ar trebui să fie analiza pe baza potenţialului natural (altitudinea, panta, expoziţia versantului, temperatura medie anuală, temperatura  medie în  perioada iernii, durata stratului de zăpadă, utilizarea actuală a terenurilor) la care se adaugă căile de acces. Plecând de la rezultatele acestui studiu sunt dezvoltate studii socio-economice, tehnice, urbanistice ş.a .
    În realizarea unor studii de potenţial sunt des folosite tehnicile GIS/ SIG, acestea permiţând analiza multicriterială.
    În acest sens o să exemplificăm utilitatea tehnici GIS în studiul potenţialului natural în vederea practicării sporturilor de iarnă în munţii Vâlcan, zona Straja, din vestul Carpaţilor Meridionali. Pentru aceasta au fost utilizate programele IDRISI (pentru analiză) şi QGIS (vizualizare complexă).

    Analiza a cuprins:
         1. Obţinerea modelului digital al reliefului (DEM). Acesta a fost obţinut pe baza imaginilor ASTER GEDEM V.2 , având o rezoluţie de 30 m(cea mai bună în momentul de faţă).

           Se observă delimitarea clară dintre arealul montan (peste 850-900 m) şi cel depresionar precum şi traseul meandrat al Jiului din zona Defileului(altitudine sub 500 m). Zona de interes pentru practicarea schiului cuprinde 4 areale(în roşu) ce sunt delimitate prin văi. În momentul de faţă amenajări turistice sunt prezente doar în arealul dominat de vf. Straja.

         2. Extragerea din DEM  a unor parametrii precum  expoziţia şi panta pe baza unor module specifice.

               Expoziţia versanţilor este reprezentată în grade (exp. 0,360= nord, 180 =sud). Datorită orientării axului montan pe direcţia generală est-vest se observă că versantul dinspre depresiunea Petroşani are o expunere generală nordică (favorabilă sporturilor de iarnă).

             Geodeclivitatea (panta) prezintă o importanţă deosebită în practicarea schiului. Se consideră că panta trebuie să se încadreze între 10 grade (pârtii începători) şi maxim 35 de grade (avansaţi). Se acceptă şi pante mai ridicate pentru schiorii experimentaţi, fiind vorba de pârtii de bandă neagră. Se observă o zonă depresionară cu o declivitate redusă, sub 10 grade, pe când cea din lungul văilor ce pătrund în munte trece de 35 de grade.
 
         3. Generarea unor hărţi climatice plecând de la DEM precum şi de la o serie de parametrii climatici (temperatura medie multianuală/ lunară, durata medie a stratului de zăpadă, precipitaţii etc.) înregistraţi la cele mai apropiate staţii meteorologice( Petroşani şi Parâng, în cazul de faţă). Pentru realizarea hărţilor se foloseşte modulul  regress pentru a calcula ecuaţia de regresie (sunt create fişiere ce conţin altitudinea staţiei precum şi parametrii climatici vizaţi). Se obţine o ecuaţie de gradul1 în care  X- ul este înlocuit cu DEM în cadrul unui modul de algebră a hărţii (map algebra).

        Ecuaţia de regresie Y=10,878242-0,005227*X (în cazul de faţă au fost folosite date de la 4 staţii meteorologice din Carpaţii Meridionali-- Petroşani, Parang, Ţarcu, Omu-- plasate la altitudini diferite ). Coeficientul de determinare este foarte ridicat- 98,71%,  ceea ce indică o relaţie clară de cauzalitate/determinare între altitudine şi temperatură.


  În acest modul se inserează DEM- ul , m în cazul de faţă,  şi se procesează expresia rezultând harta de mai jos.


         Se observă izoterma de 6 grade Celsius ce delimitează arealul montan de cel depresionar. În cazul staţiunilor Straja şi Pasul Vâlcan temperatura medie este de circa 3,5 grade Celsius. Domeniul schiabil (existent şi potenţial) se înscrie între 1 şi 4 grade Celsius. In perioada iernii (luna ianuarie) temperatura este cuprinsă între -6 şi -8 grade Celsius.




     Durata medie a stratului de zăpada este de primă importanţă în practicarea schiului. Durata medie a stratului de zăpadă este de peste 100 de zile (3 luni ) la 1000 m altitudine, ceea ce favorizează extinderea unor pârtii de schi până la baza telegonolelor din Pasul Vâlcan şi Straja (în proiect). Zona situată la peste 1500 m beneficează de peste 130 de zile (peste 4 luni) cu strat de zăpadă. Un aspect foarte important este legat de grosimea medie a stratului de zăpadă necesară practicării în bune condiţii a schiului. Aceasta reduce intervalul favorabil , dar utilizarea unor instalaţii de producere a zăpezii artificiale poate compensa în bună măsură, dar cu anumite costuri, precipitaţile reduse din sezonul de iarnă (iarna, în România,  este anotimpul cu cele mai reduse precipitaţii, iar , de exemplu, în sudul Europei sunt cele mai bogate precipitaţii). În distribuţia stratului de zăpadă nu trebuie omisă expoziţia versanţilor faţă de curenţii de aer dominanţi, ce implică spulberarea acestuia în zonele expuse (a se vedea cazul pârtiei Mutu) şi cele două culmi ce pleacă dinspre Vf. Straja spre nord (pretabile amenajării unor pârtii cu acces din staţiunile Straja şi Pasul Vâlcan). Aceasta expunere poate fi parţial compensată prin realizarea unor perdele forestiere cu specii adaptate condiţilor climatice şi de sol din acel areal , respectiv cu montarea unor parazăpezi.

         4. Reclasificarea conţinutului hărţii ţinând cont de o serie de criterii/ restricţii adaptate la obiectiv. Pentru a impune restricţii trebuie consultată şi bibliografie de specialitate.
             Reclasificarea materialului obţinut poate urma metoda simplă (de tip binar, boolean, 0-restrictiv, 1-favorabil) sau complexă (favorabilitatea este distribuită pe o scară de 255 valori, iar fiecare element este reclasificat într-o matrice, este creată o matrice a importanţei /ponderii fiecărui element).  În acest articol este exemplificată metoda simplă.
        Fiecare hartă este reclasificată sub forma unor hărţi booleene (0- zona nefavorabilă, 1-zona favorabilă) cu ajutorul modului reclass ( exp. se aloca valoarea 0 pentru intervalul 0 - 1000 m şi valoarea 1 pentru intervalul 1000 - 1900 m).


              Pentru zona climatică specifică României este necesară o altitudine minimă de 1000 m.


        Versanţii cu expoziţie nordică, nord -estică, nord-vestică prezintă o durată mult mai mare a stratului de zăpadă comparativ cu versanţii cu expunere sudică, sud-estică sau sud-vestică.

           Panta mai mare de 35 de grade prezintă risc crescut de accidentare, declanşare de avalanşe, căderi de pietre. Zonele cu pante sub 10 grade implica o deplasare lentă, fiind potrivită pentru stabilimente, zone de frânare la capătul pârtiei etc

          A fost selectată zona cu peste 120 de zile cu strat de zăpadă, de regulă intervalul decembrie-martie, pentru a asigura o perioada suficient de lungă în vederea rentabilizării activităţii.

     5. Combinarea hărţilor reclasificate  cu ajutorul modulului map algebrapractic sunt înmulţite hărţile pentru a se obţine acele zone ce îndeplinesc simultan toate condiţile (au valoarea 1). Obţinerea hărţii finale se poate realiza şi cu ajutorul modulului macro modeler.





       Paşii utilizaţi în generarea hărţii finale cu ajutorul modulului macro modeler (exp. a fost utilizat pentru zona Retezat-Parâng)

     Fişierul obţinut a fost transformat din format raster idrisi în geotiff şi a fost deschis în QGIS pentru o vizualizare mai bună. Vizualizarea se poate face şi în IDRISI, fiind necesare fişiere vectoriale ce se cuprindă căile de comunicaţie, localităţi, toponime etc. QGIS-ul permite vizualizarea în pagină, ca strat de bază, şi a unor hărţi google sau openstreetmap , astfel că pot fi obţinute combinaţii sugestive.


        Se pot observa mai multe areale cu condiţii bune pentru practicarea sporturilor de iarna, dar în privinţa accesibilităţii (drum judeţean, telescaun, telegondolă) doar zona Mutu-Vf. Straja-Pas Vâlcan prezintă un acces bun cu perspective de îmbunătăţire. Zona Tusu, la vest de Straja, nu beneficiază de căi de acces potrivite.Aici intervin ca factori restrictivi costurile ridicate pentru dezvoltarea infrastructurii, precum şi vecinătatea unor areale deja valorificate (Straja). În perspectivă, odată cu creşterea cererii şi atingerea capacităţii maxime pentru zonele aflate acum în curs de amenajare se poate extinde domeniul schiabil şi în aceasta zonă.





    Arealele haşurate, de mai sus, prezintă zone potenţial schiabile cu o altitudine medie cuprinsă între 1450 şi 1500 m, durata  medie a stratului de zăpadă de 130 zile, temperatura medie de 3 grade Celsius, temperatura medie luna ianuarie -6,5 grade Celsius şi diferenţe de nivel de 300-500 m.

         Modelarea mai poate cuprinde şi utilizarea terenurilor , în acest sens se descarcă imagini Landsat multispectrale, ce sunt ulterior combinate în IDRISI,  modulul  cluster. Zonele cu păşuni alpine sau poieni au un grad mare de favorabilitate, cele cu stâncărie sunt restrictive iar cele forestiere cu favorabilitate medie ( risc de alunecări de teren).

    Imagine rezultată din combinarea mai multor benzi spectrale.
 Legenda trebuie refăcută identificându-se ce reprezintă fiecare cluster pe baza combinării anumitor benzi sau observaţii de teren (de exp. cluster 1 cuprinde pădurea de foioase).

     Metoda prezentată mai sus este utilă în identificarea rapidă a unor areale pretabile, dar se mai pot adaugă şi alte module ce ţin, de exemplu, de distanţa faţă de căile de comunicaţie, prezenţa unor culoare de avalanşe, a unor parcuri naturale/rezervaţii. Studiul final cuprinde şi aspecte ce tin de potenţialul demografic al zonei, de distanţa fata de axele principale de comunicaţie, de potenţialii clienţi, de impactul pe care-l are asupra mediului natural şi social economic local/regional, de costurile necesare dezvoltării infrastructurii, de cererea pieţei pentru astfel de servicii etc.

     Dezvoltarea domeniului schiabil din munţii Vâlcan, zona Straja, implică  creşterea  numărului de turişti şi, implicit,  extinderea bazei de cazare (limitată pentru staţiunea Straja şi cu perspective bune pentru staţiunea Pasul Vâlcan). Acest aspect, alături de planul de modernizare al drumului judeţean 666(Vulcan-Dealu Babii-Merişor) favorizează dezvoltarea unor pensiuni în imediata vecinătate, de preferat pensiuni agroturistice, în zonele Dealu Babii, Răchita, Merişor ce să preia surplusul de turişti sau să le ofere alternative la tipul de cazare oferit în zona Straja, păstrând, totuşi,   accesul  facil la domeniul schiabil. 

joi, 29 decembrie 2011

Oameni şi locuri. Vladislav şi Coteşti

         
             Fiecare om îşi pune amprenta asupra locurilor prin trăirea sa fizică şi spirituală. Casa, gospodăria, munca şi relaţiile sale sociale se desfăşoară cu prisosinţă într-un  cadru cu limite volubile, dar întotdeauna în cadrul unei comunităţi cu care se identifică.
             Onomastica şi toponimia  comunei îşi trage seva din istoria locală, regională şi europeană. Onomastica comunei Băniţa indică o varietate a relaţiilor social-economice derulate pe un spaţiu vast de-a lungul a mai bine de un mileniu.
              În momentul de faţă întâlnim circa 110  nume de familie în satele Băniţa, Merişor şi Crivadia. Originea numelor, în plan etimologic, merge până  în perioada antică, iar în plan teritorial, se extinde la nivelul Ţării Haţegului, Văii Jiului, Apusenilor, nordului Transilvaniei, Olteniei şi Moldovei, cu dominarea clară a celor din Ardeal.
             Numele Vladislav are o origine slavă, provenind din slavonul Vladimir ( cu sensul originar de volod - a stapânii, a conduce, a domni, plus mir,,cel ales'', ,,cel uns cu mir''). Acest nume este foarte răspândit în spaţiul central şi est european (Polonia, Ucraina, Rusia). In România numele  a avut o utilizare mai ridicată în perioada medievală, în prezent fiind un nume rar. 
             Toponimul  Coteşti are o origine mai deosebită, fiind la origine, cel mai probabil, o formă turanică sau cumană.  Un trib cuman  s-a aşezat în zona Panoniei, conducătorul său fiind numit Cuthen (Cotean). Acest nume a generat o toponimie bogată în Ungaria şi România (Coteana, Coteasa, Coteşti) sau antroponime (Coteanu).
            Plecând de la cele mai sus amintite am putea considera toponimul Coteşti ca fiind de origine antroponimică (nume de persoană). În acest sens am putea adăuga şi afirmaţia localnicilor că primii locuitori din cătunele Jitoni şi Coteşti ar proveni din Ţara Haţegului, din satul Livadia, comuna Baru.
            Harta militară austriacă elaborată la sf. sec. al XVIII-lea susţine afirmaţia localnicilor că primii locuitori erau aşezaţi în vale, la drum (a se înţelege cătunele Botani, Firma, parţial Corbeoni). Pe actualul stabiliment al cătunului Coteşti nu exista  niciun sălaş. Unii mai sugerează şi o motivaţie socială a stabilirii primilor locuitori, zonă de adăpost, în munţi, în urma unor fapte de ''haiducie''.

            Harta militară austriacă realizată în anul 1910 indica numeroase gospodării pe teritoriul cătunului Coteşti. Comparând cele două hărţi putem afirma că formarea cătunului este plasată în sec. al XIX-lea.
         
           La mijlocul secolului al XX-lea situaţia gospodariilor era similară, aşa cum reiese şi din harta militară sovietică realizată în anii '70 pe baza ridicărilor topografice realizate de Direcţia Topografică a Armatei în anii '60.
     
        In prezent, situaţia este cea redată în imaginea de mai jos.
            


Cătunul Coteşti văzut din Tarniţa

           În privinţa populaţiei cătunului datele sunt lacunare, cele mai vechi date statistice sunt de la recensămintele din 1956 , 136 locuitori, şi 1966 , 121  locuitori. După acest an datele statistice au fost prezentate doar la nivel de sat. In prezent mai sunt circa 40 de locuitori, în 16 gospodării. Reducerea drastică a populaţiei poate fi pusă pe seama mai multor factori, cei demografici (reducerea natalităţii, creşterea migraţiei), naturali (izolarea cătunului, cale de acces dificilă) şi social-economici (scăderea valorii produselor agricole, plasarea dificilă a produselor agricole pe piaţă, restructurarea mediului economic regional, oportunităţile oferite de mediul urban vecin ş.a).

         Activităţile tradiţionale valorificate şi azi ţin de creşterea ovinelor şi a bovinelor, alături de cabaline (în număr din ce în ce mai redus), porcine la care se adaugă pomicultura (predominant pruni, alături de meri). Ca activităţi secundare se cultivă legume şi alte fructe pentru consum propriu. Perspectiva demo-economică nu este promiţătoare: populaţia   din ce în ce mai redusă şi mai în vârstă; activităţile  limitate la creşterea ovinelor/ bovinelor precum şi  cultivarea  prunilor. Valorificarea turistică este dificilă datorită accesului problematic, totuşi poate fi integrată în zonă vizitabilă cu mijloace motorizate adaptate terenului accidentat (ATV-uri) sau, de preferat, cu ajutorul cabalinelor. Zona oferă câteva forme mai spectaculoase de relief dezvoltat pe calcare (chei, abrupturi) şi mai ales un peisaj de munţi joşi cu o largă perspectivă asupra vecinătăţilor. 
           Imaginile următoare se vor o reflectare o zonelor ce definesc cătunul Coteşti, a relaţiei stabilite în decursul anilor între oamenii locurilor şi natură precum şi o pledoarie pentru valorificare ecologică, agroturistică şi durabilă a zonei.


 Domnul Vladislav-Drăgan alături de fiul său, Marin, la casa părintescă din Coteşti. De peste 15 ani locuieşte peste hotare, în Statele Unite ale Americii, fiind un exemplu, din multiplele din comună, de locuitori plecaţi în Europa şi America după 1990.

 Gospodărie din Coteşti încadrată de livezi, păşuni şi pădure.

 Domnul Vladislav, alături de fiul său, Marin,  în Tarniţa. Pe fundal se observă cătunele Coteşti şi Jitoni


 Locul unor vechi şi  actuale trăiri. Scoabele Mici


 Claia (căpiţă de fân) formează elementul definitoriu(simbolic) al relaţiei om-natură. Accesul la vechile zone de păşunat, unele schimbate în fâneţe, se realizează în prezent şi cu mijloace moderne.

 Prepararea unui grătar într-un cadru ce te duce cu gândul la veşnicia satului românesc şi la întoarcerea la firescul existenţei. 

Vedere peste văile Jiguresei şi Jupânesei

 Un cadru al echilibrului, plin de simboluri cu rădăcini adânci.

O încrustare a timpului


 Aici pofta de mâncare are alte valenţe, încercaţi !

 Pe dealul Ponii


 Nimic nu se pierde, totul trăieşte prin noi şi prin urmaşi.

Pe muntele Gruneţ

       Arborele vieţii.