Descoperiri arheologice în Bănița

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Bolii.

În peşteră s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. [62]
b) Peştera Ulciorului.

Aici s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni, faza a III-a. [63]

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.).
Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint.
În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului).
Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian. [64]
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului. [65]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol.
În hotarul localităţii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pământ de dimensiuni considerabile.

Fortificaţia are formă patrulateră având 310 / 240 m (7,4 ha). [66]

4. Mine şi cariere.

a) Aici s-au semnalat clădiri şi artefacte romane puse în legătură cu exploatarea pietrei.
După unele informaţii aici s-ar fi spălat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului preţios. [67]

5. Descoperiri monetare.

a) Peştera Bolii.
În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
Tot de aici provine o monedă romană republicană. [68]

Crivadia

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Oanei.
Materialele arheologice recoltate din această peşteră aparţin culturii Coţofeni şi epocii dacice. [195]
b) Peştera de pe Valea Munceilor.
În peşteră s-au descoperit vetre de foc şi artefacte neîncadrate cronologic şi cultural. [196]

2. Vestigii medievale.

a) Turnul-cetate de aici este, prin forma şi dimensiunile sale, deosebit în arhitectura fortificaţiilor medievale din Transilvania. El este ridicat la intrarea în trecătoarea Merişor şi se datează – cel mai devreme – în secolul XV d.Chr. [197]
b) Biserica medievală era construită din lemn şi funcţiona înainte de 1733.

Sursa:¤http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/b.htm